Drumetii in Romania
Drumetii in Romania

Jurnal de tabără – Ziua 4 – O zi cu de toate: aniversare, drumeție la locul unde prefera să bea apă Ceaușsescu, la lacul „de smarald”, foc de tabără și… aflați din jurnal

Este deja a patra zi de tabără. Tot ce e frumos, trece al naibii de repede… E ora 07.00, îmi arunc un ochi afară și răsuflu ușurat. Vremea ține cu noi, e soare azi! Pe „teroriști“ îi mai las să doarmă până la 08.00.

La primul acord de Metallica (doar așa am reușit să îi trezesc!) sunt cu toții în picioare și ne sincronizăm în a-I cânta „La mulți ani“ lui Cristi. Astăzi împlinește 15 ani și, personal, îmi doresc să-i ofer o aniversare de care să-și amintească toată viața cu multă plăcere.

Coborâm la masă, unde, ca de altfel de fiecare dată, au poftă de mâncare.

Mai analizez un pic prognoza meteo și văd că avem vreme bună doar până pe la ora 13.00. După-amiază se anunță iar ploaie, așa că din rucsac nu trebuie să lipsească  pelerina de ploaie. Și ce de planuri îmi făcusem dimineață când am văzut că e soare care speram să ne însoțească toată ziua…, dar suntem la munte, unde totul este imprevizibil.

În program avem drumeția la Cascada „7 Izvoare“ și la Lacul Scropoasa, prin Cheile Zănoagei. Suntem organizați, punctuali, așa că la ora 09.00 plecăm spre destinațiile propuse. Prima oprire este pe Barajul de la Lacul Bolboci. Priveliștea  este una spectaculoasă și profităm să facem câteva fotografii.  Intrăm în Cheile Zănoagei, iar micii mei exploratori nu ratează niciun panou de informare, fie el despre plantele sau animalele din zona în care ne aflăm. Lacul Scropoasa ne așterne un „covor“ turcoaz, una dintre cele mai frumoase imagini ale naturii. Prin nuanțele pe care ni le oferă această întindere de apă și-a căpătat și renumele de „lacul de smarald“.

Le spun câteva cuvinte despre acest obiectiv care este un lac de baraj artificial, construit în anul 1929 și asigură regularizarea săptămânală a râului Ialomiţa. Lacul are un potențial hidroenergetic de 1500 – 2000 kw/km, lucru ce a determinat construirea primei hidrocentrale românesti, la Dobrești, în anul 1936. Centrala a fost, până la amplasarea uzinei hidroelectrice de la Bicaz, cea mai mare hidrocentrală din România ca putere instalată.

De aici, în numai câteva minute suntem la Cascada „7 Izvoare“.  Se lipește de noi și „Sandviș”, un cățel „cerșetor „. Bucuria lui Bebe care își împarte pachețelul cu el… de aici și numele maidanezului!

Mergem, mergem și, deodată, pe stânga, printre brazi, apare cascada plină de spume, cu apa cea mai pură din Europa, de unde știam deja că își lua apa chiar Ceaușescu.

După ce umplem sticlele cu apa miraculoasă, e timpul pentru pauza de prânz.  „Sandviș“ simte ce e și momentul lui și după ce își primește porțiile de la cei mari, se așează cuminte lângă Bebe :)) Normal că nu a stat degeaba. A primit jumătatede din pachețel.

Sesiunea foto nu este corectă fără cățel!!!

Norii încep să se adune spre Zanoaga, unde avem noi mașina. Este momentul să facem cale-ntoarsă. Drumul de întoarcere este unul care presupune mai multă urcare. De data asta, n-am mai fentat ploaia care, parcă, s-a răzbunat și pentru zilele trecute. Reușim să ne adăpostim de potop sub o stâncă, să ne punem pelerinele pe noi.  După circa 10 minute pare că se oprește și pornim iar la drum. Însă nu trece mult și începe. De data asta, și mai cu „foc“.

Norocul nostru este că suntem aproape de mașină, dar deja suntem uzi-leoarcă. Mmm, parcă nu ne deranjează atât de tare. Dimpotrivă, ne uităm unii la alții și suntem fericiți. Cât de frumoasă este copilăria și cât de multe învăț de la ăștia mici. Cât de mult ar fi agitat o situație de genul ăsta pe un grup de adulți: ba că au apă-n bocanci, ba că vor răci, ba că e noroi… Cei mici au primit totul ca atare, cu bucurie, fericiți că am reușit să ne atingem și obiectivul propus pentru astăzi.

Aproape de cabană, râul este tulbure, semn că a plouat și spre Vârful Omu. Pe drum, întâlnim și o vulpe ieșită la „șosea”.

La cabană, fugim la duș și căutăm cele mai uscate haine să ne încălzim.  În jumătate de oră, uităm de ploaie și mergem să înfulecăm bunătățile  pregătite pentru noi!

Îmi aduc aminte că am venit și cu un pepene, din care ne-am asigurat și porția de vitamine.

Timp de o oră îi las să se odihnească, să se joace. Au program de voie. Profită din plin de el, cu multă-multă hărmălaie. Pe la 16.00, dau, din nou, adunarea la lecții.

Despre cort, cam toată lumea știe la ce folosește, însă puțini se pricep să îl monteze sau să îl strângă repede și corect. Așa că încercăm să aflăm cât mai multe lucruri în acest sens.

Le povestesc câte ceva despre adăposturi din crengi, din zăpadă sau despre folia de supraviețuire. Despre cea din urmă îi surprind cât de utilă e. Sunt sigur că, după tabăra asta, își vor scoate părinții la cumpărături… 😀

– Câți copii încap într-un cort sau adăpost?!

-TOȚI!!!

Pe la 19.00 urmează masa, iar Sisi mă ajută cu surpriza pentru colegi. Le scrie diplomele!

Dar nici o tabără n-ar fi completă fără celebru foc. Așa că îl fac cu ajutorul piticilor mei, care până, pe la ora 21.00, s-au alergat, jucat. Cu chiu, cu vai, cu „amenințări“, reușesc  să îi bag în „casă”. Mergem în sala de mese, unde vine și tortul pentru Cristi, dar și pentru toți ceilalți. Am complotat cu doamnele de la bucătărie pentru surpriza serii. După reacții, mi-a fost clar că n-au avut nici cea mai mică bănuială.

Este ultima seară și cam trag de timp și cu băgatul la somn. Dar este deja 23.00, așa că găsesc un motiv să le sting lumina. Mai avem o zi, în care urmează să mai muncim un pic!

#jurnaldetabara #tabarapiticivoinici #tabaramunte #turemunte #ghidmontan #cristiminculescu #tabaracopii

De o astfel de tabără, copiii se pot bucura și în luna august la Bâlea. Locurile sunt limitate, iar înscrierea se face pe principiul „primul venit, primul servit. Detalii pe site: Tabără la Bâlea în Munții Făgăraș, 21-25 august 2023