Pentru cei care iubesc muntele, aventura și, în general, libertatea unei ascensiuni în aer liber, ideea de a cuceri munți legendari este cu siguranță o forță și o chemare puternică.
De ani de zile una dintre principalele mele motivații a fost dorința de a explora unele dintre cele mai îndepărtate locuri din lume și de a face acest lucru în sezonul pe care îl iubesc cel mai mult: primăvara Acesta a fost, fără îndoială, motivul pentru care am căutat această cale care să mă ducă să descopăr unele dintre cele mai fascinante zone ale continentului asiatic, de-a lungul centurii Himalaya din Nepal.
Unul dintre lucrurile care m-au împins cel mai mult a fost curiozitatea mea pentru locuri precum zona Island Peak ( Imja Tse ) despre care aflasem prin povești și prin câteva documentare spectaculoase.
La fel ca și alte aventuri, pentru a ajunge la destinația mea legendară (Everest Base Camp), am început să studiez un traseu care să îndeplinească anumite criterii: să mă țină cât mai ocupat (în cele din urmă sunt 21 de zile ) și să șerpuiască prin zonele Island Peak și Annapurna înainte de a urca pe valea Khumbu spre Everest BC.
În acel moment, după ce am planificat traseul am început să studiez tipul de teren pe care ar trebui să mă deplasez.
Alegerea echipamentului meu a trebuit să reflecte provocările mari legate de climă și condițiile meteorologice în schimbare, abordând altitudinea, zonele aride și uscate (dar fără zăpadă) și schimbările uriașe de temperatură între 5000 de metri deasupra nivelului mării și văile inferioare.
Stiu din alte ascensiuni că rutina zilnică a unei aventuri intră în plină desfășurare după primele două zile, când dobândești și te adaptezi la ritmul vieții locurilor prin care te deplasezi. Întotdeauna mi s-a părut relativ ușor să mă adaptez pentru că urmăresc ritmurile zilei și ale luminii. Trezit, mic dejun rapid și apoi pornesc– purtat de adrenalină și emoții corpul va găsi este cea mai bună modalitate de a se încălzi!
Cele 8-10 ore petrecute în ascensiune, făcând fotografii și căutând următorul loc de oprire, îmi vor define următoarele zile
Când mă voi apropia în cele din urmă de tabăra de bază Everest și cel mai înalt munte din lume se va arăta în fața mea, voi parcurge mental pașii care m-au condus acolo – într-unul dintre cele mai simbolice locuri din lume.
Această motivație va fi suficientă pentru a merge mai departe, chiar și în cele mai dificile momente:
amintirea a ceea ce a fost și de unde ai plecat, este cea mai puternică forță ce te împinge să nu renunți când jocul devine, uneori, al naibii de greu.
