Suntem cam la mijlocul „coviețuirii“ în Islanda, iar gașca pare că se știe de-o viață. Glumele curg non-stop, iar în țina miștorurilor intru și eu. Vă povesteam pe la începuturi că, în bagaj, și-au făcut loc și vreo trei cămăși… În mod normal, de când nu mai lucrez la birou, nu știu dacă îmbrac mai mult de vreo trei-patru cămăși pe an, dar aici am zis că e locul să fiu „giugiuca“. Bineînțeles că am nimerit-o ca nuca-n perete și a trebuit să spăl și să mă rog să se și usuce, la timp, cele două bluze tehnice pe care le-am avut la mine. Colegii, niște drăguți…, mă tot întrebau când mă duc pe la cascade în țol festiv.
Mi le „încasez“ cu demnitate, dar oricât ne-ar merge gura, nu uităm de program și de punctualitate.
La ora 09.00 suntem în mașini, gata de drum!
Până la primul obiectiv avem de mers mai puțin de o oră. Trecem apoi printr-o pădurice pentru a ajunge la un râu învolburat cu o culoare deosebit de frumoasă! Aflăm că se formează din ghețarul aflat la mai puțin de 100km.
Suntem întâmpinați chiar de la sosire de o cascadă spectaculoasă plină de spume!
Continuăm în aval pe malul apei și mai descoperim una și încă una și apoi o cascadă de-a dreptul imensă, de un albastru ireal. Stâncile din zonă ne îmbie la poze, iar sedința foto durează și durează. Cu greu ne îndurăm să lăsăm în urmă spectacolul naturii, dar deja începem să avem așteptări. Islanda e plină de surprize frumoase și abia așteptăm să le descoperim.
Urmează să mergem la unul dintre sutele de gheizere pentru a asista la erupțiile sale spectaculoase. Pe drum, mă opresc de câteva ori să pozez caii „puturoși” pe care i-am tot zărit pe întinderile islandeze. Aflăm că rolul lor este pur de frumusețe, pentru pozele turiștilor sau pentru mâncare (salam). Ca tot românul, ne gândim că mergea să le trimitem câțiva urși de la noi să îi mai punem în mișcare pe „săracii“ cai care par tare plictisiți )
Ajunși la Strokkur, avem parte de câteva erupții chiar spectaculoase ale gheizerului și suntem fericiți că am reușit să le captăm în imagini foto și video.
În drum spre masa de prânz, sunt cuprins de „beția condusului” pe drumurile Islandei, mai ales că George ne propune să ascultăm o poveste: „Ziua de naștere a Infantei”, care ne-a însoțit în toată călătoria de după-amiază. Spre bucuria noastră, la masă putem încerca și pizza islandeză făcută de o doamnă unguroaică ce deține un mic restaurant. De data asta, am ținut minte și am comandat bere fără alcool, nu suc ca în celelalte zile Ca sfat, în Islanda puteți comanda pizza mică, pentru că cea mare este imensă de se satură, garantat, două persoane!
Ca specialitate locală, prin restaurantele mai bine cotate veți găsi și friptura de PUFFIN. Surprinzător, chiar dacă o găsim și în farfurii, această pasăre ciudată, ceva între pinguin și tukan sau papagal, este simbolul national al Islandei. Probabil că au exemplare din plin, din moment ce își permit să și sacrifice parte dintre ele pentru amatorii de gusturi aparte. Prețurile unei porții sunt colosale.
Pe la ora 14.00, ajungem la cea de-a doua cascadă ca debit din Islanda, Gullfoss. Am avut parte și de câteva momente în care am văzut curcubeul, ca rezultat al vaporilor căderii de apă. Și aici, parcarea era plină de vizitatori din toate colțurile lumii care se bucurau de paisajele fantastice. După ce am făcut sute de poze din toate unghiurile, am trecut și pe la magazinul cu suveniruri aflat în apropierea parcării. Am cam avut de stat la coadă, dat fiind numărul mare de turiști.
Ghidul nostru și-a dorit să ne surprindă, așa că ne-a oferit un alt view al cascadei, dintr-un punct mai puțin vizitat. Și, într-adevăr, după aproximativ jumătate de oră de mers pe un drum de țară, dar de unde nu lipseau semnele de circulație, aproape de lăsarea serii, am ajuns pe malul drept al cascadei, unde față de balamucul din zona amenajată, eram doar noi 10! Cuvintele sunt puține pentru a exprima senzația și peisajele descoperite, însă vă atașez mai multe poze ca de obicei
Seara am încheiat-o tot la Fontana și, de data asta, pe lângă băile termale, fierbinți, am reușit să intru mult mai ușor în apa rece a lacului!
